Pamantul pulseaza la fiecare 26 de secunde

Pamantul continua sa pulseze la fiecare 26 de secunde. Nimeni nu stie de ce, de mai bine de 60 de ani!

Seismometrele de pe mai multe continente au detectat un puls misterios, ca o inima sau ca un mecanism de ceas, inca de la inceputul anilor 1960. „Microseismul” pare sa nu afecteze nimic si nu a fost niciodata o prioritate.

La fiecare 26 de secunde, Pamantul se cutremura. Nu foarte mult – cu siguranta nu este suficient pentru a-l simti – ci suficient pentru ca seismologii de pe mai multe continente sa primeasca un mic „blip” masurabil pe detectoare. Dar, cu toate ca acest puls a fost observat de zeci de ani, cercetatorii nu sunt de acord nici acum cu ceea ce il provoaca.

Pulsul – sau „microseismul” in limbajul unui geolog – a fost documentat pentru prima data la inceputul anilor 1960 de catre un cercetator pe nume Jack Oliver, iar mai tarziu la Observatorul Geologic Lamont-Doherty. Acesta este cunoscut mai ales pentru lucrarile sale ulterioare care au furnizat cateva dovezi importante legate de miscarea placilor tectonice.

Oliver si-a dat seama ca pulsul venea de undeva „din Oceanul Atlantic sudic sau ecuatorial” si ca era mai puternic in lunile de vara ale emisferei nordice (sau, iarna emisferei sudice).

„Jack nu avea resursele pe care le aveam noi in 2005 – nu avea seismometre digitale. Avea de-a face cu inregistrari pe hartie ”, explica Mike Ritzwoller, un seismolog al Universitatii din Colorado, a carui echipa a studiat cateva decenii mai tarziu pulsul ciudat.

Cateva studii si posibile cauze – de ce pulseaza Pamantul?

In 1980, Gary Holcomb, geolog la US Geological Survey, a analizat mai atent microseismul ciudat si a realizat ca Pamantul pulseaza cel mai puternic in timpul furtunilor. Dar lucrarea lui si a lui Oliver s-ar fi putut pierde odata cu trecerea timpului, iar bataile seismice constante ar continua, neobservate, sub picioarele noastre.

Apoi, intr-o zi din 2005, Greg Bensen impreuna cu Mike Ritzwoller lucrau cu datele seismice in laboratorul de la Universitatea din Colorado. Acestia au detectat un semnal puternic, care venea de undeva departe. De indata ce au observat acest lucru, au recunoscut ca este ceva ciudat, dar nu aveau nicio idee despre ce putea fi.

Nedumerita, echipa a examinat semnalele din toate unghiurile posibile. A fost ceva in neregula cu instrumentele lor? Sau cu analizele lor? Sau aceasta activitate seismica se produce cu adevarat? Toate semnele aratau spre acesta din urma posibilitate.

Au reusit chiar sa trianguleze pulsul pana la originea sa: o singura sursa in Golful Guineei, in largul coastei de vest a Africii. Au scos la lumina si lucrarile lui Oliver si Holcomb si au publicat un studiu in 2006 in Geophysical Research Letters.

Dar chiar si atunci, nimeni nu a confirmat cu adevarat cauza activitatii seismice. Desi multi presupun ca este cauzata de valuri, unii sustin ca ar fi cauzata de activitatea vulcanica.

Zgomotul este mereu in jurul nostru

Desi acest puls special este misterios, faptul ca exista activitate seismica intr-o perioada linistita (nu in timpul unui cutremur major sau eruptie vulcanica) este o stire destul de veche. Exista un fundal de zgomot seismic subtil in jurul nostru tot timpul.

„Acest zgomot seismic exista practic din cauza Soarelui ”, explica Ritzwoller. Soarele incalzeste Pamantul mai mult la ecuator decat la poli si acest lucru genereaza vanturi, furtuni, curenti si valuri oceanice. Cand un val loveste o coasta, energia este transferata pe uscat.

„Este ca si cum ai bate cu mana pe o masa. Se deformeaza local zona din apropierea loviturii, iar apoi vibratia este transmisa pe toata intinderea mesei „, spune el. „Astfel, cineva care sta in cealalta parte a mesei, daca pune mana sau obrazul pe masa, poate simti vibratia.”

Cercetatorii pot studia tiparele acestui zgomot seismic ambiental pentru a afla mai multe despre interiorul Pamantului, lucru pe care grupul Ritzwoller il face de zeci de ani. Dar detectarea pulsului in 2005 i-a luat prin surprindere.

Localizarea pulsului

Peste sase ani a venit randul lui Garrett Euler sa localizeze pulsul pe care Pamantul il produce, de data aceasta in laboratorul de la Universitatea Washington din St. Louis.

Euler a redus si mai mult zona referitoare la sursa pulsului, intr-o parte din Golful Guineei numita Bight of Bonny. El a sustinut, de asemenea, ca valurile care au lovit coasta au fost probabil cauza. El si-a prezentat studiul la conferinta Societatii Americane de Seismologie din 2013.

Dar nu toata lumea a fost pe deplin convinsa. Intr-o lucrare din acelasi an, o echipa condusa de Yingjie Xia de la Institutul de Geodezie si Geofizica din Wuhan, China, a propus ca cea mai probabila sursa a pulsului de 26 de secunde nu erau valurile, ci vulcanii.

Acest lucru se datoreaza faptului ca punctul de origine al pulsului este aproape de un vulcan de pe insula São Tomé din Bight of Bonny. Si, intr-adevar, exista cel putin un alt loc de pe Pamant unde un vulcan provoaca un microseism cu unde asemanatoare.

Chiar si in afara acestei dezbateri principale, raman mai multe intrebari. Si anume, de ce aici? Exista o mulțime de alte placi continentale si vulcani in intreaga lume care, din cate stim, nu provoaca impulsuri seismice – ce este atat de special la Bight of Bonny?

In concluzie, la aproape 60 de ani dupa ce semnalul ciudat a fost observat pentru prima data, nimeni nu a reusit sa-si dea seama de ce Pamantul pulseaza. Acest lucru se poate datora faptului ca, in ceea ce ii priveste pe seismologi, nu este chiar o prioritate, deoarece nu are nimic de-a face cu intelegerea structurii profunde a Pamantului.

Asta nu inseamna ca nu merita studiat. Asteptam in continuare explicatia fundamentala a cauzei acestui fenomen. Exista multe alte fenomene foarte interesante pe Pamant, care deocamdata ne raman secrete.

Urmariti acest site – curiozitati stiinta – pentru a afla si alte lucruri noi si interesante despre universul in care traim.

Acest articol a fost sustinut de cititori ca tine.

Misiunea noastra este sa oferim publicului stiri precise si captivante despre stiinta. Aceasta misiune nu a fost niciodata mai importanta decat este astazi.

Nu putem face, insa, acest lucru fara tine.

Sprijinul tau ne permite sa pastram continutul acestui blog gratuit si accesibil. Investeste in jurnalismul stiintific donand chiar astazi.