-
Delfinii poseda un „gust al grasimii” pentru a obtine laptele mamei
Oamenii de stiinta au descoperit ca delfinii tineri au receptori specializati pentru detectarea acizilor grasi din laptele mamei lor. Aceste descoperiri, publicate in revista Marine Mammal Science, ne ofera perspective importante asupra modului in care aceste mamifere marine cresc, se hranesc si comunica. Noile descoperiri provoaca ipotezele anterioare despre sistemele senzoriale ale cetaceelor. Un prim experiment Spre deosebire de mamiferele terestre, delfinii si alte mamifere marine au capacitati olfactive limitate – simtul mirosului este in mare parte nefunctional in mediile acvatice. Prin urmare, cercetatorii au speculat ca…
-
Meduzele fuzioneaza intr-o entitate unica atunci cand sunt ranite
Cercetatorii au descoperit ca meduzele, de fapt doar unele dintre acestea, isi pot fuziona corpurile atunci cand sunt ranite. Adaptarea unica, care implica imbinarea sistemelor lor nervoase si a stomacului, nu a fost niciodata vazuta la nicio alta specie. Pentru prima data, cercetatorii au reusit sa uneasca corpurile meduzelor ranite (Mnemiopsis leidyi). Echipa a descoperit din intamplarea aceasta abilitate incredibila a acestor creaturi. Creaturile bizare de adancime cunoscute sub numele de meduzele pieptene pot fuziona atunci cand sunt ranite, creand un singur individ masiv cu sisteme nervoase…
-
Furnica captivanta de culoare albastra descoperita in India
Nimic asemanator furnicilor comune rosii, negre sau maro, o furnica albastra uimitoare a fost descoperita in satul Yingku din Arunachal Pradesh, nord-estul Indiei. Aceasta noua specie de furnica apartine genului rar Paraparatrechina si a fost numita Paraparatrechina neela. Cuvantul „neela” inseamna culoarea albastra in majoritatea limbilor indiene – un tribut potrivit pentru culoarea unica a furnicii. Entomologii Dr. Priyadarsanan Dharma Rajan si Sahanashree R, de la Ashoka Trust for Research in Ecology and the Environment (ATREE) din Bengaluru, impreuna cu Aswaj Punnath de la Universitatea din Florida,…
-
Padurile pot fi detectoare enorme de neutrini
Pentru a detecta neutrini cu energie ultra-inalta, oamenii de stiinta au nevoie de detectoare uriase. Padurile ar putea ajuta in acest demers. Detectoarele de neutrini nu cresc pe copaci. Sau poate ca da? Padurile ar putea fi folosite intr-o zi pentru a identifica neutrini de ultra-inalta energie, propune un fizician. Copacii ar putea actiona ca antene naturale care capteaza undele radio produse de anumite interactiuni ale particulelor subatomice greu de detectat, sustine fizicianul astroparticulelor Steven Prohira intr-o lucrare de cercetare publicata recent. „Este o idee foarte interesanta”,…
-
Peste de 12 mm care produce un sunet de 140 de decibeli
O echipa internationala de cercetare, impreuna cu omul de stiinta Dr. Ralf Britz, a studiat Danionella cerebrum, o specie mica de peste, cu o lungime de cel mult 12 milimetri. In ciuda dimensiunilor sale mici, pestele poate produce sunete aproape de corpul sau de peste 140 de decibeli – comparabil cu un motor cu reactie in timpul decolarii la o distanta de 100 de metri. In studiul lor, publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetatorii arata ca acest peste minuscul si translucid poseda un…
-
Interactiuni intermoleculare pe distanta lunga in celula
Descoperirea unor forte complet noi si neprevazute care actioneaza intre biomolecule ar putea avea un impact considerabil asupra intelegerii noastre a dinamicii si functionarii interactiunilor intermoleculare care exista in organismele vii. In fiecare secunda, in celulele corpului nostru, au loc miliarde de reactii biochimice, inclusiv cel putin 130.000 de interactiuni proteina-proteina si proteina-ADN, care sunt cheia functionalitatii celulare – regland homeostazia, metabolismul, biosinteza, replicarea si cresterea. Cum este coordonat acest nivel uimitor de activitate intr-un mod atat de remarcabil in mediul celular? Acesta, asa cum este descris,…
-
Furnicile Matabele recunosc ranile si le trateaza cu antibiotice
Furnicile africane Matabele sunt adesea ranite in lupte cu alte termite. Conspecificele lor recunosc cand ranile se infecteaza si initiaza tratamentul cu antibiotice. Furnicile Matabele (Megaponera analis), care sunt larg raspandite la sud de Sahara, au o dieta limitata: mananca doar termite. Expeditiile lor de vanatoare sunt periculoase, deoarece soldatii isi apara conspecificii si isi folosesc mandibulele puternice pentru a face acest lucru. Prin urmare, este obisnuit ca furnicile sa fie ranite in timpul vanatorii. Daca ranile se infecteaza, exista un risc semnificativ in ceea ce priveste…
-
Balenele comunica cu oamenii in primul experiment mondial
Ce au in comun expertii care cerceteaza balenele si vanatorii de extraterestri? Mai mult decat te-ai putea astepta. Pentru un studiu recent publicat in jurnalul PeerJ, oamenii de stiinta de la UC Davis, Alaska Whale Foundation si SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence) au facut o echipa comuna. Misiunea lor: sa comunice cu balenele. Si chiar asta au facut. Intr-un experiment de referinta, echipa a avut o conversatie de 20 de minute cu o balena cu cocoasa pe nume Twain, in propria ei limba. Twain si oamenii de…
-
Plantele isi regleaza fototropismul intr-un mod surprinzator
Plantele nu au organe vizuale, dar cum stiu acestea de unde vine lumina? Intr-un studiu original care combina expertiza in biologie si inginerie, o echipa condusa de profesorul Christian Fankhauser de la UNIL a descoperit ca un tesut vegetal sensibil la lumina foloseste proprietatile optice ale interfetei dintre aer si apa pentru a genera un gradient usor care este „vizibil” pentru planta. Majoritatea organismelor vii (microorganisme, plante si animale) au capacitatea de a determina originea unei surse de lumina, chiar si in absenta unui organ de vedere…
-
Nemurire biologica la anumite specii de animale
Stiati ca exista animale care sunt considerate biologic nemuritoare, o nemurire biologica care pune la indoiala intelegerea noastra despre imbatranire? Acestea sunt animale care ar putea trai nelimitat, cu exceptia cazului in care un eveniment extern le-a eliminat (devin prada, se imbonavesc sau apar schimbari drastice in mediul lor). Desigur, aparenta nemurire a acestor specii este conditionata de propriul nostru interval de timp de observatie. De exemplu, scoica Ming a avut o longevitate estimata la peste 400 de ani cand a fost scoasa din ocean in 2006,…
