Grup de galaxii - sincronizare la scara cosmologica

Cu doar cativa ani in urma, astronomii si astrofizicienii au fost nedumeriti cand au observat un comportament sincronizat in galaxii, care nu poate fi explicat prin campurile lor gravitationale individuale.

Este cazul unui studiu condus de Joon Hyeop Lee, astronom la Institutul Coreean de Astronomie si Stiinte Spatiale, publicat in „The Astrophysical Journal” in octombrie 2018, care raporteaza sute de galaxii ce se rotesc sincronizate cu miscarile galaxiilor care sunt la zeci de milioane de ani lumina distanta.

Avand in vedere faptul ca, din teoriile noastre cunoscute, in principiu ar fi imposibil ca niste galaxii separate prin megaparseci (milioane de ani lumina) sa poata interactiona direct intre ele, aceasta sincronizare a lor are loc pe distanțe care sunt prea mari pentru a fi explicate prin forta gravitationala. Se speculeaza astfel ca trebuie sa actioneze o forta deocamdata necunoscuta.

Aceasta descoperire vine dupa lucrarea din 2014, publicata in revista „Astronomy & Astrophysics”, a lui Damien Hutsemékers, astronom la Universitatea din Liège, Belgia, unde echipa sa a observat o sincronizare similara folosind telescopul de mari dimensiuni (VLT) din Chile.

Studiind universul cand avea doar cateva miliarde de ani vechime, observatiile au inregistrat polarizarea luminii de la aproape 100 de quasari. Echipa a folosit aceste date pentru a reconstrui geometria si alinierea gaurilor negre din nucleele lor. Rezultatele au aratat ca axele de rotatie a 19 quasare erau paralele, chiar daca erau separate de cateva miliarde de ani lumina.

Existenta corelatiilor axelor quasarilor pe distanțe atat de mari constituie o provocare serioasa pentru principiul nostru cosmologic al universului ca fiind practic uniform si omogen la scari extrem de mari.

Grup de galaxii descoperit in ianuarie 2021

Dovezile acestei conexiuni la scara cosmologica cresc odata cu studiul recent publicat in ianuarie 2021, care abordeaza asa numita problema a planului galaxiilor satelit.

Acest lucru se refera la faptul ca mai multe galaxii pitice din jurul Caii Lactee si Andromedei co-orbiteaza in structuri rarefiate, plane, identificand un caz similar in jurul galaxiei eliptice din apropierea Centaurus A (Cen A). Aceasta observatie reprezinta o adevarata provocare pentru modelul cosmologic standard Λ – materie intunecata rece (ΛCDM).

Modelul cosmologic standard prezice ca galaxiile satelit ar trebui distribuite aleatoriu gazdelor acestora si ar trebui, de asemenea, sa se deplaseze aleatoriu.

Observatiile galaxiilor satelit din jurul Centaurus A, sincronizate cinematic intr-o aliniere asemanatoare unui disc, sugereaza ca ceva nu este in regula legat de simularile cosmologice standard.

O idee pentru imbunatatirea acestor simulari este includerea materiei intunecate, deoarece se speculeaza ca „reteaua cosmica”, o structura enorma de filamente de materie intunecata care leaga galaxiile de-a lungul universului, ar putea determina ghidarea orbitelor acestor galaxii satelit.

In loc de incheiere

Aceste descoperiri se indreapta in directia validarii modelului unificat al campului, in care alinierea galaxiilor si a axelor de rotatie a acestora este o consecinta directa a structurii si dinamicii spatiu-timp.

Modelul de diviziune a spatiului este cel care creeaza materia pe care o vedem (cunoscuta sub numele de materie barionica). Acest model explica mecanica si dinamica spatiu-timp si se scaleaza fractal, conectand toate structurile din univers.

In ceea ce priveste includerea filamentelor de materie intunecata, ca „legaturi” ce determina dinamica galaxiilor, exista lucrari foarte recente de raportare a semnelor unui val gravitational slab, cunoscut sub numele de „efect de camp extern”, care este observat statistic in viteza orbitala a stelelor din peste 150 de galaxii.

Efectul nu poate fi explicat de teoriile materiei intunecate, desi este prezis de „teoria modificata a dinamicii newtoniene”. Cercetarile sugereaza ca materia intunecata poate fi explicata printr-o lege diferita a gravitatiei!

In acest sens, solutia holografica generalizata ofera piesa lipsa a puzzle-ului pentru gravitatia cuantica. Energia intunecata si masa intunecata sunt doua aspecte diferite ale densitatii energiei vidului cosmic.

Prin urmare, odata ce densitatea energiei vidului cosmic este contabilizata in mod corespunzator, nu este nevoie de masa intunecata si de energie intunecata!

Urmariti acest site – curiozitati stiinta – pentru a afla si alte lucruri noi si interesante despre universul in care traim!

Sursa: resonancescience.org, universetoday.com

Foto: ALMA (ESO/NAOJ/NRAO); B. Saxton (NRAO/AUI/NSF)

Acest articol a fost sustinut de cititori ca tine.

Misiunea noastra este sa oferim publicului stiri precise si captivante despre stiinta. Aceasta misiune nu a fost niciodata mai importanta decat este astazi.

Nu putem face, insa, acest lucru fara tine.

Sprijinul tau ne permite sa pastram continutul acestui blog gratuit si accesibil. Investeste in jurnalismul stiintific donand chiar astazi.