Ramasite din scoarta primordiala a Terrei descoperite in Australia

Planeta noastra s-a nascut in urma cu aproximativ 4,5 miliarde de ani. Pentru a intelege aceasta istorie incredibil de lunga, trebuie sa studiem rocile din scoarta si mineralele din care sunt facute.

Cele mai vechi roci din Australia, care sunt unele dintre cele mai vechi de pe Pamant, se gasesc in districtul Murchison din Australia de Vest, la 700 de kilometri nord de Perth. Acestea au fost datate la aproape 4 miliarde de ani.

Intr-un nou studiu, s-au gasit dovezi ale unor roci de varsta similara langa Collie, la sud de Perth. Acest lucru sugereaza ca rocile antice din Australia de Vest acopera o suprafata mult mai mare decat se stia, ele fiind ingropate adanc in scoarta.

Scoarta continentala antica

Scoarta antica a Australiei este cruciala pentru intelegerea Pamantului timpuriu, deoarece ne spune multe lucruri despre modul in care s-a format si a evoluat crusta continentala.

Scoarta continentala formeaza fundamentul maselor de pamant in care traiesc oamenii, sustinand ecosistemele si furnizand resurse esentiale pentru civilizatie.

Fara ea nu ar exista apa dulce. Este bogata in resurse minerale, cum ar fi aurul si fierul, ceea ce o face semnificativa din punct de vedere economic.

Cu toate acestea, explorarea crustei continentale antice nu este usoara. Cea mai mare parte este adanc ingropata sau a fost intens modificata de mediul sau. Exista doar cateva zone expuse unde cercetatorii pot observa direct aceasta scoarta straveche.

Pentru a intelege varsta si compozitia acestei cruste stravechi ascunse, oamenii de stiinta se bazeaza adesea pe metode indirecte, cum ar fi studierea mineralelor erodate conservate in bazinele supraiacente sau utilizarea teledetectiei undelor sonore, magnetismului sau gravitatiei.

Cu toate acestea, poate exista o alta modalitate de a privi crusta adanca si, cu noroc, chiar de a o proba.

Procesul de ridicare a cristalelor din adancuri

Scoarta planetei noastre este frecvent taiata de degete intunecate de magma, bogate in fier si magneziu, care se pot intinde de la scoarta superioara pana la mantaua Pamantului.

Aceste structuri, cunoscute sub numele de diguri, pot proveni de la adancimi de cel putin 50 de kilometri (mult mai adanci decat chiar si cea mai adanca gaura de foraj, care se intinde pe doar 12 kilometri).

Aceste diguri pot ridica cantitati mici de minerale din adancuri si le pot transporta pana la suprafata, unde le putem examina.

In studiul recent prezentat aici, s-au descoperit dovezi ale unei stanci stravechi ingropate, prin datarea particulelor de zircon de la unul dintre aceste diguri.

Zirconul contine urme de uraniu, care in timp se descompune in plumb. Masurand cu precizie raportul dintre plumb si uraniu din particulele de zircon, putem spune cu cat timp in urma au cristalizat aceste particule.

Aceasta metoda a aratat ca aceste cristale de zircon din dig dateaza de cca 3,44 miliarde de ani. Mai jos puteti vedea diguri din Norvegia care taie in roci mai vechi de gresie stratificate.

Armura de titanit din scoarta Pamantului

Zirconii sunt incapsulati intr-un mineral diferit, numit titanit, care este mai stabil din punct de vedere chimic decat zirconul din dig.

Ganditi-va la un graunte de sare, prins intr-un cub de zahar tare, aruncat intr-o ceasca de ceai fierbinte.

Stabilitatea armurii de titanit a protejat cristalele antice de zircon de modificari ale conditiilor chimice, de presiune si temperatura pe masura ce digul a calatorit in sus.

Cristalele de zircon neprotejate din dig au fost puternic modificate in timpul calatoriei, stergandu-le inregistrarile izotopice.

Cu toate acestea, particulele blindate in titanit au supravietuit intacte pentru a oferi o privire rara asupra istoriei timpurii a Pamantului.

Digul, in sine, datat la aproximativ 1,4 miliarde de ani, a oferit o fereastra unica spre scoarta antica care altfel ar fi ramas ascunsa.

Mai jos se poate vedea o imagine la microscop cu granule de titanit cu cristale de zircon prinse in interior si protejate. Bara de scara din partea dreapta jos a imaginii este de 100 de microni, aproximativ latimea unui fir de par uman.

De asemenea, s-au gasit particule de zircon vechi similare mai la nord in nisipul raului Swan, care trece prin Perth si dreneaza aceeasi regiune, coroborand in continuare vechimea si originea acestor materiale antice.

Rezultatele extind zona cunoscuta a crustei antice, recunoscuta anterior in zona Narryer din districtul Murchison.

Unul dintre motivele pentru care este important sa intelegem scoarta adanca este ca gasim adesea metale la granitele dintre blocurile acestei cruste.

Cartografierea acestor blocuri poate ajuta la cartografierea zonelor pentru a investiga potentialul minier.

Imagine cu o sectiune transversala a scoartei de la sud de Perth, care arata diguri care preiau zirconul vechi de 3,4 miliarde de ani din adancime si il aduc la suprafata. Zoom-ul in interior arata blindajul acestui zircon antic cu un scut din titanita minerala.

Ramasite din negura adanca a vremurilor

Asa ca data viitoare cand ridicati o piatra si niste particule de minerale se indeparteaza de pe mana, ganditi-va de cat timp ar fi putut exista acelea.

Pentru a intelege scala de timp, imaginati-va ca istoria planetei noastre a durat un an. Pamantul s-a format din praf involburat acum 12 luni.

Orice mana de nisip pe care o ridici in jurul Perth va contine un graunte sau doua de acum vreo zece luni. Cea mai mare parte din aurul Australiei s-a format in urma cu sapte luni, iar plantele terestre au sosit cu doar o luna in urma.

Acum doua saptamani au aparut dinozaurii. Intreaga umanitate a venit in ultimele 30 de minute. Si tu? In mod serios, la aceasta scara, viata ta ar dura aproximativ o jumatate de secunda.

Urmariti acest site – curiozitati stiinta – pentru a afla si alte lucruri noi si interesante despre universul in care traim!

Sursa: sciencealert.com, sciencetimes.com, phys.org.

Foto: Cato Andersen/Mapillary, CC BY-SA, C.L. Kirkland.

Acest articol a fost sustinut de cititori ca tine.

Misiunea noastra este sa oferim publicului stiri precise si captivante despre stiinta. Aceasta misiune nu a fost niciodata mai importanta decat este astazi.

Nu putem face, insa, acest lucru fara tine.

Sprijinul tau ne permite sa pastram continutul acestui blog gratuit si accesibil. Investeste in jurnalismul stiintific donand chiar astazi.