Planete asemanatoare Pamantului – clasificare

Acele planete care orbiteaza in jurul unei stele asemanatoare Soarelui si care se presupune ca fac parte dintr-un sistem solar ca al nostru, care au conditiile “de aur” capabile sa sustina viata si apa lichida sunt denumite in mod obisnuit exoplanete.

Prima exoplaneta care a fost descoperita ca se roteste in jurul unei stele asemanatoare Soarelui nostru a fost 51 Pegasi b. Este situata la aproximativ 50 de ani lumina departare, in constelatia Pegasus si a fost descoperita in anul 1995 de astronomii elvetieni Michel Mayor si Didier Queloz.

Aceasta descoperire le-a adus o parte din premiul Nobel pentru fizica 2019. De la prima detectare, mii de exoplanete au fost descoperite de sondele trimise in spatiul interstelar de agentii precum NASA, majoritatea fiind descoperite cu ajutorul telescopului spatial Kepler.

Chiar daca misiunea lui Kepler s-a concentrat pe descoperirea unor planete precum Pamantul care orbiteaza in „zonele locuibile” (unde poate exista apa lichida) ale stelelor lor, telescopul a descoperit o mare varietate de alte planete.

Multe dintre exoplanetele descoperite au fost asa-numitii „Jupiteri fierbinti”, mari giganti gazosi care orbiteaza foarte aproape de steaua lor mama.

Unele planete sunt foarte vechi, cum ar fi PSR 1620-26 b (poreclita Matusalem). Alte planete sunt atat de aproape de steaua lor mama incat atmosfera lor se evapora, ca de exemplu HD. 209458b.

Mai mult, au fost gasite planete care orbiteaza in jurul a doua, trei sau chiar mai multor stele.

Clasificarea acelor planete pe care ar putea exista viata

Nevoia de a clasifica planete a crescut de cand descoperirile de exoplanete au devenit mai frecvente.

Mai multi factori sunt responsabili pentru a determina daca o planeta nou descoperita ar putea fi clasificata ca fiind asemanatoare Pamantului.

Iata o defalcare treptata a tuturor proceselor importante pe care oamenii de stiinta le adopta in clasificarea acestor planete:

Primul pas implica masurarea razei planetei cand aceasta trece prin fata unei stele. Acest lucru permite practic o estimare a dimensiunii planetei.
In continuare, pentru a-i masura masa, este util de verificat cat de mult se roteste o stea datorita miscarii orbitale a planetei. Acest lucru permite calcularea densitatii planetei si ajuta la separarea suprafetelor planetare solide de cele gazoase.
Mai departe, trebuie verificat daca clima planetei este suficient de fezabila pentru a sustine apa in forma lichida. Este un lucru primordial. Acest factor este determinat in principal de lumina pe care o primeste planeta de la steaua gazda.
Cea mai dificila parte vine in timpul determinarii cu mare precizie a existentei apei lichide. Cu toate acestea, odata ce exista un indiciu satisfacator, clasificarea si procesele ulterioare devin destul de usoare.

Astrofizicianul Jeremy Leconte, care este investigatorul principal al proiectului WHIPLASH, afirma cu privire la procedurile de mai sus: „Cu toate acestea, avand cunostintele de mai sus, toata lumea ar trebui sa fie multumita. Asta daca nu vrei sa vezi si extraterestrii acolo jos… Cand oamenii se gandesc la ceva asemanator Pamantului, atunci cand avem o planeta stancoasa, care este temperata si care are o atmosfera, apa lichida, suntem in grafic.”

Despre proiectul WHIPLASH

Proiectul WHIPLASH este plin cu o multime de caracteristici interesante si un avantaj semnificativ al acestei formulari este ca permite investigarea sistemului Trappist-1, care este format din sapte planete aproximativ de aceeasi dimensiune cu Pamantul.

Sistemul fiind aproape de sistemul nostru solar este perfect pentru a determina atmosfera obiectelor planetare asemanatoare Pamantului.

In imaginea de mai jos sunt prezentate trei posibile parti interioare ale exoplanetelor TRAPPIST-1. Cu cat oamenii de stiinta cunosc mai precis densitatea unei planete, cu atat mai mult pot restrange gama de parti interioare posibile pentru planeta respectiva. Toate cele sapte planete au densitati foarte asemanatoare, astfel incat probabil ca au o compozitie similara.

Unele dintre caracteristicile importante ale proiectului WHIPLASH sunt:

Are ca scop crearea unui cadru nou care sa investigheze si sa descopere fizica, precum si compozitia atmosferelor exo-planetare.
Se bazeaza pe un simulator 3D care ar putea simula atmosfere planetare si ar putea analiza date observationale.

Instrumentele noi si mecanismele inovatoare oferite de simulatorul WHIPLASH sunt de asteptat sa ofere o mai buna intelegere a circumstantelor necesare pentru a suporta apa pe exoplanete, ceea ce este o binefacere pentru cercetatorii care studiaza stiinta planetara si astrobiologia.

Leconte comenteaza in continuare beneficiile proiectului de cercetare: „Acest sistem, in care echipa noastra de cercetare a fost implicata, devine un fel de piatra Rosetta pentru stiinta acelor planete asemanatoare Pamantului. Datorita muncii depuse in proiectul WHIPLASH, odata ce misiunile JWST si Ariel incep sa ne trimita observatii, vom fi gata sa ducem cercetarea exoplanetara la un nivel cu totul nou.”

Sonde spre alte planete asemanatoare Pamantului

Un alt aspect despre care este oportun sa discutam aici este o posibila sonda care ar putea fi trimisa catre cele mai apropiate exoplanete din jurul nostru.

Datele si calculele sugereaza ca mergand cu aproximativ 10% din viteza luminii (ceea ce este o mare problema in sine referitor la tehnologia actuala) ne-ar lua nu mai putin de 40 de ani pentru a ajunge la Proxima Centauri b, care este aparent cea mai apropiata planeta asemanatoare Pamantului.

Astfel, este destul de explicit faptul ca ar fi nevoie de o avansare tehnologica rapida pentru a transforma ideea SF de a trimite sonda intr-o posibilitate stiintifica reala.

In termeni reali, ar putea dura multe decenii pana sa atingem o astfel de performanta stiintifica uriasa.

Urmariti acest site – curiozitati stiinta – pentru a afla si alte lucruri noi si interesante despre universul in care traim!

Sursa: resonancescience.org, space.com, science.gov.

Foto: NASA/JPL-Caltech.

Acest articol a fost sustinut de cititori ca tine.

Misiunea noastra este sa oferim publicului stiri precise si captivante despre stiinta. Aceasta misiune nu a fost niciodata mai importanta decat este astazi.

Nu putem face, insa, acest lucru fara tine.

Sprijinul tau ne permite sa pastram continutul acestui blog gratuit si accesibil. Investeste in jurnalismul stiintific donand chiar astazi.