Ciupercile comunica cu pana la 50 de ‘cuvinte’
Oamenii de stiinta sustin ca impulsurile electrice trimise de ciupercile din patru specii ar putea fi similare cu limbajul uman.
Ingropate in resturile din padure sau incoltite din copaci, aceste organisme micologice ar putea da impresia ca sunt tacute si relativ autonome, dar un nou studiu sugereaza ca ar putea fi buni comunicatori.
Analiza matematica a semnalelor electrice pe care se pare ca ciupercile si le trimit una alteia a identificat modele care poarta o similaritate structurala izbitoare cu vorbirea umana.
Cercetarile anterioare au sugerat ca ciupercile conduc impulsurile electrice prin structuri filamentoase lungi, subterane, numite hife – similar cu modul in care celulele nervoase umane transmit informatii.
S-a demonstrat chiar ca viteza de declansare a acestor impulsuri creste atunci cand hifele ciupercilor care digera lemnul intra in contact cu blocurile de lemn.
Astfel, creste posibilitatea ca ciupercile sa foloseasca acest „limbaj” electric pentru a impartasi informatii despre alimente sau leziuni cu parti mai indepartate ale propiului organism, sau cu parteneri legati tot prin hife, cum ar fi copacii.
Aceste trenuri de activitate electrica au ceva in comun cu limbajul uman?
Pentru a investiga acest lucru, profesorul Andrew Adamatzky de la laboratorul de calcul neconventional al Universitatii West of England din Bristol a analizat modelele varfurilor electrice generate de patru specii de ciuperci:
– enoki (Flammulina velutipes);
– ciuperca cu branhii (Schizophyllum commune);
– ciuperca fantoma (Omphalotus nidiformis);
– ciuperca omida (Cordyceps militaris).
El a facut acest lucru inserand microelectrozi minusculi in substraturi colonizate de mozaicul de fire de hifa, miceliile lor.
„Nu stim daca exista o relatie directa intre tiparele de vorbire ale ciupercilor si limbajul uman. Posibil ca nu”, a spus Adamatzky. „Pe de alta parte, exista multe asemanari in ceea ce priveste procesarea informatiilor in substraturile vii din diferite clase, familii si specii. Eram curios sa compar.”
Cercetarea, publicata in Royal Society Open Science, a constatat ca aceste varfuri electrice s-au grupat adesea in trenuri de activitate, asemanatoare cu vocabulare de pana la 50 de cuvinte si ca distributia acestor „lungimi a cuvintelor fungice” se potrivea indeaproape cu cea a limbajului uman.
Ciupercile cu branhii – care cresc pe lemnul in descompunere si ale caror corpuri de fructificare seamana cu valurile ondulate de corali – au generat cele mai complexe „propozitii” dintre toate.
Motivele cele mai probabile pentru aceste valuri de activitate electrica sunt mentinerea integritatii ciupercilor – analog cu urletul lupilor pentru a mentine integritatea haitei – sau raportarea surselor nou descoperite de atractie sau respingere catre alte parti ale miceliului lor, a sugerat Adamtzky.
O alta optiune – ciupercile tac
„Exista si o alta optiune – ele nu spun nimic”, a afirmat Adamtzky. „Varfurile miceliului care se propaga sunt incarcate electric si, prin urmare, atunci cand varfurile incarcate trec intr-o pereche de electrozi diferentiali, se inregistreaza o crestere a diferentei de potential.”
Indiferent de ceea ce reprezinta aceste „evenimente de varf”, ele nu par a fi aleatorii, a adaugat el.
Chiar si asa, alti oameni de stiinta ar dori sa vada mai multe dovezi inainte de a fi dispusi sa le accepte ca forma de limbaj.
Alte tipuri de comportament pulsatoriu au fost inregistrate anterior in retelele de ciuperci, cum ar fi transportul pulsatoriu de nutrienti – posibil cauzat de cresterea ritmica in timp ce ciupercile cauta hrana.
„Aceasta noua lucrare detecteaza modele ritmice in semnalele electrice, de o frecventa similara cu cea a impulsurilor de nutrienti pe care le-am gasit”, a spus Dan Bebber, profesor asociat de biostiinte la Universitatea din Exeter si membru al comitetului de cercetare in domeniul biologiei fungice al Societatii Britanice de Micologie.
Urmariti acest site – curiozitati stiinta – pentru a afla si alte lucruri noi si interesante despre universul in care traim!
Sursa: science.org, theguardian.com, the-scientist.com, brightvibes.com.
Foto: Minden Pictures/Alamy, Bernard Spragg. NZ from Christchurch, New Zealand/Wikimedia Commons, Twitter/Irina Petrova Adamatzky.
Acest articol a fost sustinut de cititori ca tine.
Misiunea noastra este sa oferim publicului stiri precise si captivante despre stiinta. Aceasta misiune nu a fost niciodata mai importanta decat este astazi.
Nu putem face, insa, acest lucru fara tine.
Sprijinul tau ne permite sa pastram continutul acestui blog gratuit si accesibil. Investeste in jurnalismul stiintific donand chiar astazi.