Peste de 12 mm care produce un sunet de 140 de decibeli

O echipa internationala de cercetare, impreuna cu omul de stiinta Dr. Ralf Britz, a studiat Danionella cerebrum, o specie mica de peste, cu o lungime de cel mult 12 milimetri.

In ciuda dimensiunilor sale mici, pestele poate produce sunete aproape de corpul sau de peste 140 de decibeli – comparabil cu un motor cu reactie in timpul decolarii la o distanta de 100 de metri.

In studiul lor, publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetatorii arata ca acest peste minuscul si translucid poseda un aparat special de generare a sunetului.

Se presupune ca aceste mici vertebrate folosesc sunetele pentru a comunica intre ele in apele tulburi.

Crevetii care se ciocnesc pot genera cu ghearele un zgomot de pana la 250 de decibeli. Apelurile de imperechere ale kakapo-ului ajung la 130 de decibeli, iar elefantii pot produce zgomote de pana la 125 de decibeli cu trunchiurile lor.

„Pestii, pe de alta parte, sunt in general considerati membri destul de linistiti ai regnului animal”, explica dr. Ralf Britz de la Colectiile de istorie naturala Senckenberg din Dresda.

„Cu toate acestea, exista anumite specii de pesti care pot fi surprinzator de zgomotosi. De exemplu, pestele mascul cu aripioare simple isi atrage femelele cu un vibrato audibil de aproximativ 100 de herti si 130 de decibeli”.

Date experimentale surprinzatoare

In studiul lor actual, Britz si o echipa internationala de cercetare condusa de Benjamin Judkewitz de la Charité din Berlin au examinat specia de peste Danionella cerebrum, care atinge doar o lungime de aproximativ 12 milimetri.

„Acest peste mic poate produce sunete de peste 140 de decibeli la o distanta de 10 pana la 12 milimetri – acesta este comparabil cu zgomotul pe care un om il percepe de la un avion in timpul decolarii la o distanta de 100 de metri si destul de neobisnuit pentru un astfel de animal de dimensiune mica.

Am incercat sa intelegem cum pestele gestioneaza acest lucru si ce mecanisme sunt responsabile pentru aceasta realizare”, explica ihtiologul din Dresda.

Folosind o combinatie de video de mare viteza, tomografie micro-computerizata, analiza expresiei genelor si metode cu diferente finite, cercetatorii arata ca masculii din specia Danionella poseda un aparat unic de generare a sunetului care include cartilaj de tambur, o coasta specializata si un muschi rezistent la oboseala.

„Acest aparat accelereaza cartilajul tambur cu o forta de peste 2.000 g si il impusca impotriva vezicii inotatoare pentru a produce un puls rapid si puternic. Aceste impulsuri sunt legate impreuna pentru a produce sunete fie cu contractii musculare alternante bilateral, fie unilaterale”, a afirmat Britz.

Pestii permanent transparenti, care servesc ca organism model pentru cercetarea biomedicala, sunt originari din apele putin adanci si tulburi din Myanmar.

„Presupunem ca o competitie dintre masculi in acest mediu restrictiv din punct de vedere vizual a contribuit la dezvoltarea mecanismului special de comunicare acustica”, a completat Britz (vezi video).

Un peste mic care ne ofera o oportunitate unica

Rezultatele studiului contesta notiunea conventionala ca viteza miscarii scheletului la vertebrate este limitata de miscarea muschilor.

„Intelegerea adaptarii extraordinare a Danionella cerebrum extinde cunostintele noastre despre locomotia animalelor si evidentiaza diversitatea remarcabila a mecanismelor de propulsie la diferite specii. Acest lucru contribuie la o intelegere mai larga a biologiei evolutive si a biomecanicii”, explica echipa de cercetare.

„Sunetele produse de alte specii de Danionella nu au fost inca studiate in detaliu; ar fi interesant sa aflam cum difera mecanismul lor de producere a sunetului si cum se leaga aceste diferente de adaptarea evolutiva.

In combinatie cu transparenta sa pe tot parcursul vietii, genul de peste Danionella ofera o oportunitate unica de a compara mecanismele neuronale care stau la baza generarii de sunete intre diferitele specii.”

Urmariti acest site – curiozitati stiinta – pentru a afla si alte lucruri noi si interesante despre universul in care traim!

Sursa: phys.org, sci.news, newatlas.com, newscientist.com.

Credit: Senckenberg/Britz.

Acest articol a fost sustinut de cititori ca tine.

Misiunea noastra este sa oferim publicului stiri precise si captivante despre stiinta. Aceasta misiune nu a fost niciodata mai importanta decat este astazi.

Nu putem face, insa, acest lucru fara tine.

Sprijinul tau ne permite sa pastram continutul acestui blog gratuit si accesibil. Investeste in jurnalismul stiintific donand chiar astazi.