Nucleul Pamantului contine o structura ascunsa descoperita recent

In timp ce majoritatea dintre noi consideram de la sine inteles pamantul ca fiind cel de sub picioarele noastre, istoria acestuia este scrisa in straturile sale complexe, inclusiv in nucleul sau, ca in paginile unei carti. Este, de fapt, istoria noastra.

Cercetarile arata ca exista capitole putin cunoscute din acea istorie, scrise adanc in trecutul Pamantului. De fapt, nucleul interior al Pamantului pare sa aiba un alt nucleu in el.

„In mod traditional, am fost invatati ca Pamantul are patru straturi principale: scoarta, mantaua, nucleul exterior si nucleul interior”, a explicat in 2021 geofizicianul de la Universitatea Nationala din Australia, Joanne Stephenson.

Cunostintele noastre despre ceea ce se afla sub scoarta terestra au fost deduse in principal din ceea ce au divulgat vulcanii si ce au soptit undele seismice.

Din aceste observatii indirecte, oamenii de stiinta au calculat ca miezul interior extrem de fierbinte, cu temperaturi care depasesc 5.000 de grade Celsius (9.000 Fahrenheit), reprezinta doar 1% din volumul total al Pamantului.

Insa acum cativa ani, Stephenson si colegii sai au descoperit dovezi ca nucleul interior al Pamantului poate avea de fapt doua straturi distincte.

„Este foarte interesant – si ar putea insemna ca trebuie sa rescriem manualele!” a explicat Stephenson la acea vreme.

Undele seismice si nucleul interior

Echipa de cercetare a folosit un algoritm de cautare pentru a parcurge si potrivi mii de modele ale nucleului interior cu date observate de-a lungul mai multor decenii despre cat dureaza undele seismice pentru a calatori pe Pamant, colectate de Centrul Seismologic International.

Deci ce se afla de fapt acolo jos? Echipa a analizat cateva modele ale anizotropiei nucleului interior – modul in care diferentele in componenta materialului sau modifica proprietatile undelor seismice – si a descoperit ca unele sunt mai probabile decat altele.

In timp ce unele modele sugereaza ca materialul din nucleul interior canalizeaza undele seismice mai repede paralel cu ecuatorul, altele indica faptul ca amestecul de materiale permite unde mai rapide paralele cu axa de rotatie a Pamantului.

Chiar si atunci, exista argumente cu privire la gradul exact de diferenta la anumite unghiuri.

Studiul de aici nu a aratat prea multe variatii odata cu adancimea miezului interior, dar a constatat ca a existat o schimbare in directia lenta la un unghi de 54 de grade, cu directia mai rapida a undelor paralele cu axa.

„Am gasit dovezi care ar putea indica o schimbare in structura fierului, ceea ce sugereaza probabil doua evenimente de racire separate in istoria Pamantului”, a spus Stephenson.

„Detaliile acestui mare eveniment sunt inca un pic invaluite in mister, dar am adaugat o alta piesa a puzzle-ului cand vine vorba de cunostintele noastre despre nucleul interior al Pamantului”.

Catre o istorie noua a Pamantului

Aceste descoperiri pot explica de ce unele dovezi experimentale au fost inconsistente cu modelele noastre actuale ale structurii Pamantului.

Prezenta unui strat interior a fost banuita inainte, cu indicii ca toate cristalele de fier care compun miezul interior au aliniamente structurale diferite.

„Suntem limitati de distributia cutremurelor globale si a receptorilor, in special la antipozii polari”, a scris echipa de cercetatori in lucrarea lor, explicand ca datele lipsa scad certitudinea concluziilor lor.

Insa concluziile lor se aliniaza cu alte studii privind anizotropia nucleului aflat in nucleul interior al Pamantului.

Cercetarile viitoare pot completa unele dintre aceste lacune de date si pot permite oamenilor de stiinta sa coroboreze sau sa contrazica descoperirile lor si, speram, sa traduca mai multe povesti scrise in acest strat timpuriu al istoriei Pamantului.

Aceasta cercetare a fost publicata in Journal of Geophysical Research.

Urmariti acest site – curiozitati stiinta – pentru a afla si alte lucruri noi si interesante despre universul in care traim!

Sursa: sciencealert.com, newsweek.com, earthsky.org.

Acest articol a fost sustinut de cititori ca tine.

Misiunea noastra este sa oferim publicului stiri precise si captivante despre stiinta. Aceasta misiune nu a fost niciodata mai importanta decat este astazi.

Nu putem face, insa, acest lucru fara tine.

Sprijinul tau ne permite sa pastram continutul acestui blog gratuit si accesibil. Investeste in jurnalismul stiintific donand chiar astazi.