-
Structura fractala si formarea condensatului Bose-Einstein
In ultimii ani, o trasatura extraordinara si neasteptata in coliziunile cu energie inalta (coliziuni ale particulelor subatomice la viteze extreme, efectuate in principal la CERN) i-a surprins pe fizicienii care lucreaza la scara nucleonica – o structura fractala. Astfel, este vorba despre un model fractal care fusese observat intermitent in datele experimentale de inalta energie (in special in comportamentul multiplicitatii particulelor fata de energia de coliziune). Acesta poate fi explicat prin ecuatiile campului Yang-Mills (YMF), care recent s-a dovedit ca prezinta o structura fractala, asa cum sustin…
-
Clusterul de galaxii care sfideaza cosmologia standard
Clusterul de galaxii este un sistem legat gravitational format din sute sau chiar mii de galaxii impreuna cu plasma si masa intunecata. Clusterele galactice servesc ca o componenta cruciala atunci cand vine vorba de intelegerea structurii si evolutiei universului nostru. Unele dintre clusterele notabile din universul adiacent includ clusterul Virgo, clusterul Hercules si clusterul Coma. O caracteristica comuna intre toate clusterele de galaxii cunoscute este faptul ca toate sunt guvernate de legile cosmologiei standard denumita si modelul materiei intunecate reci Lambda (ΛCDM – cold dark matter). Un…
-
Retrocauzalitate in mecanica cuantica
Dovezile empirice exacte pentru retrocauzalitate nu exista inca, dar datele empirice existente precum cele din testele Bell pot fi interpretate intr-un mod care sa sustina cadrul retrocauzal. Te-ai gandit vreodata ca starile viitoare ar putea afecta evenimentele care au avut loc in trecut? Desi aceasta idee suna destul de bizar, este intr-adevar posibila conform unui efect mecanic cuantic numit retrocauzalitate. Conform conceptului, cauzalitatea si timpul nu functioneaza in sens conventional si, in mod remarcabil, un efect isi poate precede cauza, inversand astfel si directionalitatea timpului. De obicei,…
-
Stiinta si religia – conflict, complementaritate
Stiinta si religia au fost considerate deseori antinomice, desi ratiunea pe care se sprijina ambele face parte din fiinta omului, prin ceea ce teologii numesc datul ontologic al omului, pe care el l-a primit prin actul crearii sale de catre Dumnezeu. Insa, atat faptul religios, recunoscut in ultima vreme tot mai mult de catre oamenii de stiinta, cat si stiinta au un numitor comun, care este credinta. Orice om de stiinta isi fundamenteaza demersul unui experiment sau convingerile intelectuale pe baza credintei sale raportate la domeniul respectiv…
